Funcţionarea colonului şi sănătatea umană se află într-o strânsă interdependenţă, în special datorită calităţii numeroaselor procese biochimice care au loc în intestine. Prevalenţa microbilor care produc substanţe nocive, de putrefacţie (de exemplu toxine, metan, amoniac etc.), poate avea ca rezultat apariţia unor boli. Aceste procese pot fi blocate cu succes de bacteriile benefice, aşa-numitele bacterii probiotice. Probioticele sunt microorganismele benefice care au capacitatea de a supravieţui efectelor distructive ale acidului gastric, bilei şi enzimelor digestive şi de a ajunge în colon, unde formează colonii şi se multiplică.
Probioticele au sarcini multiple:
- previn multiplicarea microorganismelor nocive
- ajută la absorbţia anumitor nutrienţi
- sprijină peristaltismul
- unele dintre ele pot ajuta la sinteza vitaminelor (vitamina K, B, acid folic)
- etc.
Conform cunoştinţelor noastre actuale, în intestine există circa 400-500 de tipuri de microbi. Pentru a ilustra această cantitate, este suficient să menţionăm că 40-60% din excrementele eliminate de organism sunt formate din microbi, prin urmare, în corpul unui adult, aceştia pot cântări chiar şi 1-1,5 kilograme.
În ceea ce priveşte menţinerea sănătăţii, speciile şi numărul germenilor acestor microbi sunt determinante. Este cunoscut faptul că 80% din sistemul nostru imunitar se găseşte la nivelul colonului astfel că echilibrul şi buna funcţionare a acestuia este foarte importantă. În mod ideal, bacteriile benefice trebuie să le depăşească ca număr pe cele nocive. Există câteva specii de bacterii benefice, printre care: Lactobacillus (Lb.), Streptococcus (Sc.) şi Bifidobacterium (B.). Este însă important de reţinut că nu toate dintre speciile menţionate mai înainte sunt probiotice. Printre speciile de probiotice se numără Lb. acidophilus, Lb. rhamnosus GG, Lb. plantarum, B. bifidum şi B. longum.
Până în momentul naşterii, colonul uman este steril. Nou-născuţii vin pentru prima dată în contact cu bacteriile în canalul de naştere. La început, compoziţia florei lor intestinale este determinată de speciile de probiotice care pătrund în organism odată cu laptele matern (din această cauză alăptatul la sân este atât de important). La sugarii alăptaţi la sân, în flora intestinală bacteriile benefice se găsesc într-o proporţie de 95%, dar, pe măsură ce alimentaţia se diversifică — sau odată cu înaintarea în vârstă, când apar alţi factori care afectează flora intestinală benefică — acest raport se modifică, iar în unele cazuri poate scădea dramatic. Compoziţia florei noastre intestinale nu este constantă, ci se modifică în continuu. În intestine pot apărea şi bacterii nocive; o parte dintre acestea sunt considerate nocive în permanenţă, în timp ce altele sunt aşa-numitele bacterii cu rol dublu, care ocazional pot fi benefice (pot ajuta, de exemplu, la sinteza vitaminelor).
Unele studii sugerează că numărul de microbi benefici din colonul populaţiei adulte nu depăşeşte 12%, însă alarmant este faptul că, de obicei, procentul este mult mai mic, de doar 1 sau 2%!
Ce factori pot periclita flora intestinală?
Unul dintre cei mai periculoşi factori şi, în acelaşi timp, cel mai des întâlnit, este tratamentul cu antibiotice. Din păcate, antibioticele prescrise de medic nu „aleg”. Chiar dacă îşi îndeplinesc sarcina principală, adică distrug patogenii, în acelaşi timp decimează şi bacteriile benefice. De aceea se recomandă o cură cu probiotice după fiecare tratament cu antibiotice, pentru a permite bacteriilor intestinale benefice să recolonizeze organismul. Alţi factori care distrug flora intestinală benefică sunt fumatul, proastele obiceiuri alimentare (alimentele prea condimentate sau grase) şi consumul de alcool. Contactul cu culturile de bacterii străine poate cauza, de asemenea, probleme digestive, acestea manifestându-se, cel mai adesea, sub formă de „diaree de călătorie” şi alte afecţiuni diareice (indigestie); toate acestea pot fi dăunătoare pentru flora noastră intestinală. Nu în ultimul rând, trebuie să menţionăm stresul, care este cel mai des întâlnit factor ce poate distruge delicatul echilibru interior al organismului.
Am văzut cât de mulţi factori pot avea un efect advers asupra echilibrului florei intestinale. În dorinţa de a crea un produs care să combată aceste probleme, CaliVita® a conceput ProbioBalance, disponibil acum şi în ţara noastră. Acest produs sprijină echilibrul florei intestinale şi funcţionarea sa sănătoasă şi întăreşte sistemul de apărare al organismului. ProbioBalance este un produs complex, care conţine 3 specii de probiotice (Lb. acidophilus, Lb. rhamnosus şi B. longum), însumând un total de 4 miliarde de CFU (colony forming unit „unităţi care formează colonii”). Chiar dacă ProbioBalance conţine bacterii intestinale benefice într-un număr mult mai mare decât multe alte produse, poate fi consumat fără probleme. Fiecare dintre speciile de bacterii utilizate este prezentă în mod normal şi în sistemul digestiv uman. Pe lângă speciile benefice, acest produs conţine şi aşa-numitele prebiotice (fructo-oligozaharide). Prebioticele nu sunt bacterii, ci carbohidraţi complecşi, care reprezintă hrana exclusivă a probioticelor. După ingestie, ajung în colon nealterate, unde pot fi consumate în exclusivitate de bacteriile benefice (deoarece în colon ajung, în cea mai mare parte, alimente deja digerate, aici există o relativă „deficienţă nutritivă”), ajutând astfel la supravieţuirea şi multiplicarea probioticelor. Produsele care, pe lângă probiotice, conţin şi prebiotice sunt numite sinbiotice.
ProbioBalance este disponibil sub formă de tablete masticabile cu aromă de cireşe. Este ideal pentru copii, deoarece riscul de a se îneca cu tabletele este scăzut. Poate fi consumat de toate grupele de vârstă şi nu are contraindicaţii.
Din revista CaliNews